Ce longevitate au fluturasii din stomac...

Last night eu am aflat...
Am aflat ca oricat de puternice ar fi sentimentele, la un moment dat, daca nu sunt "alimentate" sau "intretinute", mor...dispar...si nu mai revin...
De doi ani de zile alerg dupa o fantasma... Alerg este putin spus, traversez oceane, tari, renunt la tot ce inseamna viata mea: cariera, prieteni, iubiti, potentiali soti, familie...pentru a-l vedea, pentru a fi cu el chiar si doar o clipa...
Aseara pentru prima oara am stat pe loc...nu am mai alergat...si a venit el...
Si?!!???!!!
Surpriza: toti fluturasii din stomac zburasera departe.
Nu am mai simtit FRISONUL...Nu am mai avut PALPITATII... Mi-e greu sa spun si ca aveam un "spleen" ... Probabil ca pentru prima data am vazut in el adevaratul personaj.
Unde disparuse misterul...promisiunile tacute de aventura...pasiunile ...incitarea... excitarea...
Lucrul de care am fugit toata viata (in toate domeniile, dar mai ales in relatiile sentimentale) ma prinsese din urma: ERAM INDIFERENTA!!!
Cum este posibil?
Iar acum sunt pusa in fata celei mai dureroase dileme si hotarari pe care trebuie s-o iau: sa renuntz la tine? Sa sper ca tot noianul de sentimente pe care le-am avut vor reveni?

Diamonds are forever

Am fost in seara asta la vernisajul expozitiei Tribut Magnificentei - A tribute to Magnificence la Muzeul de Arta. Este expozitia de bijuterii si microsculptura a celebrului Ilias Lalaounis. Pentru cine nu este familiarizat, bijuteriile Lalaounis sunt echivalentul grecesc al Cartier-ului... Au impodobit de-a lungul timpului frumuseti precum Liz Taylor, Jackie Onassis (Kennedy), regine si femei ca mine si ca voi...

Este uimitor cum motive traditionale antice se imbina cu materii si forme moderne. Expozitia este o calatorie de la Byzant la Roma si la Grecia antica, o descoperire a corpului omenesc prin prisma cerceilor sau colierelor, este o celebrare a dansului si a naturii...

In decursul a 45 de minute mi-am facut un stoc de "frumos" impresionant, sa imi ajunga pana la urmatoarea vizita la un muzeu, sau o gradina, sau o priveliste impresionanta...

L-am cunoscut pe Domnul Lalaounis, prezent pentru oficierea deschiderii expozitiei si am avut surprinderea sa intalnesc un batranel plin de viatza, modest si foarte amabil. M-a intrebat cu ce ma ocup, iar cand i-am spus ca sunt avocat a fost extraordinar de placut impresionat si mi-a marturisit ca daca a ajuns sa creeze atat de bine este pentru ca a terminat facultatea de drept... si i-am raspuns ca poate intr-o zi am sa ajung si eu sa creez atat de bine ca el...Acum as zice ca mai degraba intr-o alta viatza...

Expozitia dureaza pana pe 5 Iulie 2008 si chiar daca nu sunteti atrasi in mod normal de acest domeniu, merita sa faceti un detur de 30 de minute - o ora... nu veti regreta

Vis interzis minorilor

Aseara am visat ca ne epuizam corpurile... gandurile... sentimentele... pana tarziu in noapte.
Erai mai aprins ca niciodata, mai indraznet, mai pasional, mai altfel... sau poate doar trecerea timpului prafuise amintirea noptilor petrecute impreuna...
Si dimineata m-am trezit si nu erai langa mine...
Sau poate ca te-ai dus pana la baie...
Si totusi ai fost!

Nu am chef azi!

Dupa o perioada in care m-am simtit ca o albinutza...lejera, zumzaitoare, bucuroasa de venirea primaverii, fericita de noutatile di viatza mea sau de revenirile in viatza mea... duminica m-a pocnit ASTENIA!
Si n-am facut nimic altceva decat sa rasfoiesc niste reviste "de femei" cu accentul pe fashion si style, am rasfoit si cele 4 carti cumparate la repezeala de la Carturesti si am zacut....
Si a trecut toata ziua, iar eu n-am facut nimic altceva decat sa zac.
Nu pot nici macar sa spun ca m-am odihnit, pentru ca seara am picat din intamplare pe un film care m-a bulversat: Jeux d'enfants se numeste si este o poveste dureroasa de dragoste...dureroasa, dar superba, absoluta...
Si am plans... am plans pentru noi!
Si nici azi nu am avut chef de nimic, pana cand m-ai trezit din amorteala si am zambit si voi continua sa nu am chef de nimic pana cand vei veni...

Memories

Am revazut astazi, intamplator, o parte din pozele din Israel. Si mi-a venit sa postez una din aceste poze ca sa va dau idei de vacante...
N-am mai postat dinainte de plecarea in Austria si in mod normal ar fi trebuit sa pun poze cu zapada, ski, apres-ski, cabane tiroleze (sau tiroliene?!) si asa mai departe... Dar, uite ca avenit primavara deja, totul mirose a iarba incoltita si a promisiuni estivale...
Pana la aparitia prmelor raze caldutze de soare nu am realizat cat de dor imi este de plaja...de mare...de distractia de vara...de rochitze vaporoase...de sandale cu bretele fine...de pielea incinsa de soare ...
Iar vacanta in Israel mi-a oferit toate acestea. Great views, great food, great people, great shopping, great fun...great beach, gorgeous men... Israelienii chiar sunt barbati frumosi!
Uhhhh...
Apropos de israelieni, vorbeam ieri cu doua prietene despre ce parteneri /soti buni sunt israelienii si evreii in general...Da fetelor, dar trebuie sa fii si tu la randul tau evreica...iar asta nu prea se face in 24 de ore...decat daca te numesti stiti voi cum :-)
Sar de la una la alta...scriu asa cumma simt...parca as fi u fluturas caruia i se dezgheatza aripile si incepe sa zburde haotic...sa se dezamorteasca...
Gata, oficial a inceput primavara!

The Promissed Land...